Făgetul si-a luat numele de la pădurile de fagi din zonă,fiind consemnat în documente în diferite forme:Fagyath 1548;Faczat 1594;Facsá d 1595; castrum Fachiad,Fachat,Fachad,Fachiat 1595;Fachyath,Fachyath 1597,Facyad 1603,arx Fachaitt,Faczatt 1607;Fachiath 1608,Facsat 1616;appidum Olá h Facset;Wallachisch Fatschet 1808;German Facset,Vallá ch Facset 1828;Né met-Facset,Olá h-Facset 1851;Facsé t 1907;Făget 1918 .Dintre cele sase localităti ce poartă acelasi nume,existente în judetele:Iasi,Alba,Bacău,Dolj,Prahova si Timis,Făgetul bănătean este cel mai cunoscut.Făgetul este amintit pentru prima dată în 1548 cu ocazia unei donatii făcute de nobilul Ioan de Bozwar fiicei sale Dorotheea ,la castelul nobilului Iacob Bekesdin Făget .Atestat târziu de memoria documentelor scrise-comparativ cu alte asezări din zonă-Făgetul s-a impus repede atenției istoricilor ,călătorilor străini sau români,personalitătilor politice si culturale care au luat contact nemijlocit cu realitățile locurilor.Bel Matyas,în Geografia sa tipărită la 1777,consemna:'' Făgetul este oras vechi si vestit, putere de primă importantă (castrum nobile),este asezat pe o ridicătură înconjurat de o câmpie minunată'' .Într-o altă lucrare de dimensiuni mai mari, rămasă în manuscris,acelasi autor,referindu-se la cetatea medievală a Făgetului,arată că după căderea Timisoarei,cetatea Făget a fost ocupată de turci, care au instalat acolo o garnizoană ce trăia numai din jafuri.Existența scurtă ,dar deosebit de frământată a cetătii medievale a Făgetului,deseori teatrul unor aprige confruntări între români,turci si habsburgi,este prezentată documentat de Pesty Frigyes în lucrarea sa în limba maghiară Krassó vá rmegye tö rté nete (Istoria comitatului Caras).Monografia istorică a lui Pesty Frigyes a costituit principala sursă de informatii pentru mulți istorici,care,oprindu-se asupra realitătilor social-economice si politice ale Banatului medieval,au făcut referiri si la Făget.Informatii sporadice despre unele evenimente istorice consumate pe locurile făgetene în evul mediu si în zorii epocii moderne ne dă Nicolae Stoica din Hațeg în Cronica Banatului ,operă fundamentală a celui mai cunoscut cronicar al Banatului.Frământările anului 1918,pregătirea si participarea delegatilor din zona Făgetului la Marea Adunare Natională de la Alba Iulia au fost prezentate având ca sursă principală de informare volumul de documente:Făurirea statului național unitar român.Contributii documentare bănătene 1914-1919,coordonator dr.Ioan Munteanu si fondul '' Nicolae Iliesciu,aflat la Muzeul Banatului din Timisoara.Pitoreasca asezare geografică a Făgetului,intensa activitate spirituală,renumitele sale târguri au atras atenția unor călători străini ce au trecut prin Transilvania si Banat.La 1660,călătorul turc Evlia Celebi, trecând prin Făget făcea o descriere a cetătii medievale:''A fost construită de o femeie cu numele de Tilen...E o construcție în formă pătrată,frumoasă si tare. La apus se află o poartă care dă spre câmpie.Are un dizdar,trei sute de ostasi alesi si material de război îndeajuns;e acoperită în întregime cu sindrilă,dar nu are piată si bazar sau altceva.Este doar un turn de serhat..La sfârsitul secolului al XVIII-lea,Johann Lehmann consemna:''Făgetul este un oras câmpenesc frumos.Locul este bogat din cauza târgurilor de animale care se tin aici.Orasul este românesc,are peste 200 de case si două biserici.Hanul de la Făget este cel mai frumos si cel mai curat si încăpător pe toată linia Timisoara-Sibiu si acest han este proprietatea doamnei Soro. În han sunt opt camere pentru oaspeti.Călătorii sunt bine serviti,dar la un pretfoarte scump''.Din aceeasi perioadă ne-au rămas si descrierile călătorului italian Domenico Sestini,considerat de Nicolae Iorga drept un om cult si foarte inteligent.Într-o lucrare ce apărea la 1815 la Florenta,Domenico Sestini descrie si zona Făgetului,dând informatii originale si corecte .Drumul de la Bujor (Traian Vuia)-sat cu '' case românesti însă sărace''-la Făget,i se părea călătorului italian destul de bun.''Făgetul e un târg frumos'' prin mijlocul căruia trece râul Bega.Vara râul este navigabil până laTimisoara si chiar mai departe si este folosit pentru transportul bustenilor spre Câmpia Banatului.Târgurile Făgetului îi atrag atenția si călătorului italian.Potrivit mărturisilor lui Domenico Sestini Făgetul avea la începutul secolului al XIX-lea ''200 case românesti cu 2 biserici si peste 30 case germane cu o biserică mică dar curată,slujită de călugării minoriti din Lugoj''.Făgetul era si un important punct de legătură dintre Banat si Ardeal, aici fiind si ''vama pentru Transilvania și Ungaria''.Hanul de la Făget,ce era proprietatea contesei de Soro,sotia comandantului cetătii Timisoara,este descris de călătorul italian ca ''unul dintre cele mai bune'',având ''camere bune pentru călători si grajduri pentru cai'',dar pretul era destul de mare.La Făget se putea ajunge si pe un drum mai scurt,de-a lungul râului Bega,dar asta numai când timpul era frumos.De la Făget Domenico Sestini a ajuns la Cosava ''un sat de 85 de case,cu un han mizerabil'' si de aceea ''călătorii preferă o încăpere în Casa postei''.În 1828 va trece prin Făget si învătătorul polonez Auguste de la Lagarde aflat într-o călătorie prin Ardeal si Banat .O descriere a Făgetului de la începutul secolului al XX-lea a făcut-o si Bodo Antal într-un ghid al Banatului:''Făgetul,comună mare,centru de plasă,se întinde pe zona colinară de lângă râul Bega...De la gară,în 3-4 minute se poate ajunge cu birja în centrul localitătii,în parcul pietei bisericii.Mergând spre centru pe strada Mare se pot vedea pe partea dreaptă Primăria,pe partea stângă coala de stat (coala maghiară), în piata bisericii, Biserica romano-catolică ,Judecătoria,hotelul ''Regele maghiar'”.Referindu-se la cetatea Făgetului,Bodor Antal consemna că ruinele acesteia abia se mai vedeau.Asupra frumusetii Făgetului si-au oprit privirea si alti călători străini,precum si numeroase personalităti politice si culturale românesti:Dinicu Golescu,Eftimie Murgu,Mihai Eminescu,Lucian Blaga,Octavian Goga si multi altii.

Faget took its name from the beech forest of the area, being registered in documents through different forms: Fagyath 1548, Faczat 1594, Facsat 1616, Facset 1907 , Faget 1918 From the six towns having the same name existing in counties : Iasi, Alba, Bacau, Dolj, Prahova, and Timis , Faget of Banat is the best-known. Faget is mentioned for the first time in 1548 on the occasion of a donation made by the nobleman John of Bozwar to his daughter Dorotheea at the castle of the nobleman Iacob Bekes of Faget. Certified later by the memory of written documents – comparatively to other settlements from the area- , Faget compelled recognition quickly to historians, foreign and Romanian tourists, political and cultural personalities who had a direct contact with the reality of these places.Bel Matyas , in his Geography , published in 1777, registered : "Faget is an old and well-known town, power of primary importance (castrum nobile), it lies on an elevation, being surrounded by a wonderful plain". In another work of bigger dimension , left as manuscript, the same author, reffering to the medieval citadel of Faget, shows that after the fall of Timisoara, the citadel of Faget was occupied by the Turks, who established there a garrison which lived only by robbery. The short but very troubled existence of the medieval citadel of Faget, often the scene of fiery confrontations among Romanians, Turks, and Habsburgs , is well-informed presented by Pesty Frigyes in his work in Hungarian language Krasso varmegye tortenete ( The History of Caras County).The picturesque geographical settlement of Faget, the intense spiritual activity its famous fairs called the attention of some foreign travelers who passed through Transilvania and Banat In 1660, the Turk traveler Evlia Celebi, passing through Faget, made a description of the medieval citadel : " It was built by a woman named Tilen … It is a construction with a square form, beautiful and strong. At the western part there is a gate which opens towards the plain. It has a dizdar, three hundred chosen soldiers and enough war equipment; it is completely covered by shingle, but has no market or bazaar or anything . It is just a tower of serhat (Turkish fortress)…"At the end of the 18th century, Johann Lehmann wrote : " Faget is a beautiful field town . The place is rich thanks to the animal fairs which are hold here. The town is Romanian, it has over 200 houses and two churches . The inn of Faget is the most beautiful and clean and roomy inn on the entire Timisoara-Sibiu way, and this inn belongs to Mrs. Soro. In this inn there are eight rooms for guests. Travelers are well-served, but at a very expensive price."From the same period are left also the descriptions of the Italian traveler Domenico Sestini, who was considered by Nicolae Iorga as a cultured and very intelligent man. In a work which was published in 1815 in Florence , Domenico Sestini described also the region of Faget, offering original and correct information.The way from Bujor (Traian Vuia) – village with " Romanian but poor houses" – to Faget, seemed to the Italian traveler good enough. "Faget is a beautiful town " by the middle of which passes river Bega. In summer , the river is navigable to Timisoara and even further, and is used to carry logs towards the Plain of Banat.Also the fairs of Faget call the attention the Italian traveler . In accordance to Domenico Sestini’s testimonies, at the beginning of the 19 th century, Faget owned " 200 Romanian houses with 2 churches and over 30 German houses with a small but clean church, served by the Minorite menks of Lugoj ." Faget was also an important connection point between Banat and Ardeal, here being also " the customs for Transylvania and Hungary ." The inn of Faget , that was the property of Countess de Soro, wife of the commander of Timisoara city, is described by the Italian traveler as " one of the best", having " good rooms for travelers and stables for horses", but the price was pretty high. To Faget one could get also a shorter way, along Bega river, but this could happen only when weather looked beautiful. From Faget Domenico Sestini reached Cosava , " a village of 85 houses , with a miserable inn ", and therefore "travelers prefer a room at the Post Office."In 1828 , the Polish teacher Auguste de la Lagarde, in a trip through Ardeal and Banat, would also pass through Faget. A desciption of Faget at the beginning of the 20 th century was also made by Bodo Antal in a guidebook of Banat. " Faget , large commune , central rural district, stretches on the hilly area near Bega river … From the railway station , in 3 or 4 minutes one can reach, by hackney coach, the center of the town, the park of the church’s square. Driving towards the center on the Big Road, one see at right the Town Hall, at left the State School ( Hungarian School) , in the church’s square the Roman-Catholic Church , the Court of Law, the hotel " the Hungarian King" Referring to the citadel of Faget, Bodo Antal wrote that its ruins could barely be seen. On Faget’s beauty stopped their eyes also other foreign travelers , as well as numerous political and cultural Romanian personalities : Dinicu Golescu, Eftimie Murgu, Mihai Eminescu, Lucian Blaga , Octavian Goga, and many other

.           Eftimie Murgu