FAGET- VALEA LUI LIMAN

FĂGET-MARGINA-COŞAVA-CURTEA-ROMÂNEŞTI-TOMEŞTI-VALEA LUI LIMAN-LUNCANI-RUSCHIŢA.

FĂGET

        Oraşul este situat în partea de nord-vest a muntilor Poiana Ruscă, pe şoseaua naţională DN 68 A Ilia-Lugoj şi linia CFR 212. Dinspre valea Mureşului localitatea este accesibilă, fie direct de la Săvîrşin, pe un drum modernizat de 22 Km., fie prin Ilia. Trecând prin Făget semnalăm pe terasa inferioară a râului Bega, la marginea de nord a localităţii, urmele unei fortificaţii medievale atestate la 1548. Cetatea este parţial cercetată şi restaurată. Făgetul este centrul unei zone 

etnofolclorice distincte (port popular, monumente de arhitectură veche românească, folclor). In centrul oraşului se află complexul turistic "Padeşul", cu un hotel de 43 de locuri, situat pe artera principală la câteva sute de metri de cotul şoselei de unde se desface drumul spre Săvârşin. În acest loc se află busturile lui Eftimie Murgu şi Victor Feneşiu. În faţa liceului se află bustul lui Traian Vuia, iar la o distanţă de câteva sute de metri o modernă bază de agrement cu bar, terasă şi un bazin de dimensiuni olimpice. Gara este situată, de asemenea pe artera principală, la ieşirea spre Lugoj. Din apropierea gării se desprinde un drum modernizat care leagă Făgetul direct cu masivul Poiana Ruscă prin localităţile Drăgsineşti şi Gladna.

MARGINA

        Se află pe DN 68 A la 7 km. de Făget. Este amintită încă înainte de 1300 ca reşedinţă a unui district românesc. Cetatea feudală aparţine în secolul al XV-lea domeniului Huniazilor. Probabil a fost localitatea de baştină a Elisabetei, mama lui Iancu de Hunedoara. Biserica de lemn ridicată în anul 1737 şi pictată în 1784 are hramul "Cuvioasa Paraschiva" şi este monument istoric. Se remarcă prin port popular şi ţesături tradiţionale ce pot fi admirate în colecţia de artă populară "Letiţia Clopoţel". În anul 1912 s-a înfiinţat Intreprinderea chimică pentru valorificarea bogatelor resurse forestiere din zonă de către o firmă austro-ungară. Începând cu anul 1968 trece sub patronajul Intreprinderii "Solventul" Timişoara.Aici s-a născut cel mai mare prozator al Banatului,Sorin Titel, şi a trăit o parte a vieţii publicistul Ion Clopoţel.

COŞAVA

            Aşezare paleolitică cu cel mai frumos inventar aurignacian din Banat. În fosta Casă a Poştei a poposit o noapte domnitorul Alexandru Ioan Cuza în exilul spre Heidelberg. La mijlocul secolului al XVIII-lea s-a construit un han care a fost demolat în 1957. Localitatea este renumită prin port popular şi ţesături tradiţionale de interior.

CURTEA

        Este amintită în 1597 făcând parte din districtul Margina şi Comitatul Hunedoara. Biserica de lemn construită în 1794 păstrează pictura din 1806, executată pe o uşoară reparaţie de var aplicată pe scândurile monumentului. Se remarcă prin port popular românesc şi ţesături tradiţionale de interior.

ROMÂNEŞTI

        Pe o terasă a Begăi, numită "Dumbrăviţa", a fost identificată o asezare paleolitică. Fiind o aşezare deschisă, aici sau înregistrat mai multe etape de locuire, cu nu mai puţin de şase straturi.În versantul nordic al Dealului Filip, apa de infiltraţii a dat naştere în roci calcaroase şi dolomitice peşterii cunoscute de localnici sub denumirea de "Peşteră cu apă". Se află la cota 340 m şi are o lungime totală de 370 m. Intrarea, orientată spre NNV, este lată de 9,5 m. şi înaltă de 2 m.,fapt ce permite iluminarea difuză până la 70 m. În "Sala liliecilor" se află un depozit guano exploatat parţial in trecut. Are o coloană de 7 m. înălţime numită "Tibia şi peroneul". Săpăturile arheologice au scos la iveală un depozit de cereale,ceramică neolitică şi resturi scheletice ale ursului de peşteră. În localitate se află o biserică construită în secolul al XVII-lea din bârne de stejar, în sistemul "coada de rândunică".

TOMEŞTI

        La 300 m. amonte de fabrica de sticlă, în versantul abrupt din dreapta văii Bega, se află la 2 m.deasupra talvegului "Peştera din Stânca lui Florian". Este o peşteră mică, lungă de numai 10 m. Fabrica de sticlă este una dintre cele mai vechi din ţară, înfiinţată în anul 1820. Obiectele de sticlă se produc manual, procesul de fabricare a sticlei se poate urmării  vizitând intreprinderea. Întreprinderea este specializată în producerea obiectelor de menaj, produsele sale fiind exportate în şase continente

VALEA LUI LIMAN

        La 1,5 km. amonte de Fabrica de sticlă, străbătând un sector de chei ale râului Bega se ajunge la motelul "Valea lui Liman", situat pe valea cu acelaşi nume, aproape de confluenţa cu Bega Luncanilor. Este una dintre cele mai pitoreşti zone turistice ale judeţului Timiş. Motelul construit în 1974 are 53 locuri de cazare, iar campingul situat în apropierea motelului 60 de locuri. Motelul are un restaurant cu terasă, iar în vecinătatea lui se află un bazin de înot, un anfiteatru şi o scenă în aer liber, unde se desfăşoară în fiecare vară festivalul jocului şi cântecului popular bănăţean.Este legat de comunele Tomeşti, Româneşti şi Curtea printr-un drum modernizat care ajunge în şoseaua DN 68 A, în dreptul comunei Coşava. De la motel pornesc trasee turistice marcate spre cabana "Căpriorul", vârful Padeş şi Ruschiţa.

LUNCANI

        Este o localitate de tip răsfirat, cu un port românesc şi o arhitectură tradiţională. Pe vatra satului a funcţionat în secolul al XVIII-lea un cuptor de topire a minereului de fier. În secolul al XIX-lea pe valea pârâului Topla, cu ape termale, a existat o amenajare pentru băi termale. În amonte de localitate se află un frumos sector de chei, repezişuri, cascade precum şi numeroase fenomene carstice, grote, peşteri.

RUSCHIŢA

        Este unul dintre centrele miniere importante şi cu tradiţie din Munţii Poiana Ruscă, cunoscut pentru exporturile de miniereu de plumb, zinc şi fier, dar mai ales pentru cele de marmură albă. În apropierea carierei de marmură, la locul numit "Şapte izvoare" se află "Monumentul turistului", unul dintre cele mai vechi monumente turistice de la noi din ţară, datând încă din 1883.